Calendarul ebraic
Calendarul evreiesc sau calendarul ebraic (in ebraică: הלוח העברי - haluach haivri) este calendarul anual folosit în religia iudaică, precum și în statul Israel pentru stabilirea sărbătorilor. Este un calendar luni-solar, care se bazează atât pe ciclul lunar, cât și pe cel solar la definirea lunilor și anilor. Aceasta contrastează cu calendarul gregorian, care sa bazează doar pe ciclul solar, sau cu calendarul musulman, care este pur lunar, dar e bazat pe un principiu similar cu cel al calendarului chinezesc. Pentru restabilirea echilibrului dintre anul lunar, mai scurt, si cel solar (astronomic) care determină durata anotimpurilor, calendarul evreiesc este ajustat odată la 2 sau 3 ani ( ani bisecți) prin adăugarea unei luni complementare, într-un ciclu de ajustare cu o durată de 19 ani.
Anul evreiesc actual este 5786 (în ebraică: ה'תשפ"ו) de la apusul soarelui din 22 septembrie 2025 până la apusul soarelui din 11 septembrie 2026 (calendarul gregorian).[1]
Anul solar și anul lunar
[modificare | modificare sursă]Epoca antică
[modificare | modificare sursă]În general se deosebesc două feluri de an, în funcție de baza calendarului: după mersul soarelui sau după mersul lunii.
- a) Anul solar – de aproximativ 365 de zile și un sfert, număr care poate fi obținut prin diferite combinări de luni; astfel în Egipt erau 12 luni a câte 30 de zile, cărora li se adăugau 5 zile suplimentare; spre deosebire de calendarul gregorian (sau mai exact spus, calendarul iulian reformat), în care anul solar are 12 luni de câte 28/29, 30 și 31 de zile.
- b) Anul lunar – bazat pe luni lunare (luni selenare) de câte 29 de zile și jumătate, ceea ce contează, deoarece totalul este de aproximativ numai 354 de zile; restul zilelor care se tot adună în fiecare an, face imposibilă orice corespondență între lună și anotimp, astfel că luna se mută de la un anotimp la altul, an de an (așa cum este de exemplu luna ramadan în calendarul musulman și azi).
Pentru a evita această deplasare, deseori se folosea un an mixt, luni-solar; corectându-se astfel decalajul (între 2 ani se intercala, din când în când, câte o lună suplimentară; de obicei abib) astfel ca luna lunară să cadă mereu – mai mult sau mai puțin – în același anotimp.
Epoca dinainte de exilul babilonian
[modificare | modificare sursă]Evreii, ca de altfel majoritatea semiților din antichitate, aveau un astfel de calendar bazat pe ciclul lunar (cf. Psalmul 104,19), dar corectat din când în când, în așa fel încât fiecare lună să cadă totdeauna în același anotimp. Într-adevăr, fiecare lună era o „lunațiune”. În antichitate numeau această perioadă de zile „lună” sau „lunațiune” (cf. calendarul de la Ghezer; Siracide 43,6-8); în ebraică yerah'". Cu toate acestea, începând cam cu epoca monarhică, luna a fost numită cu ebraicul hodeș (nouă, lună nouă), deoarece în acea perioadă zilele erau numărate în raport cu luna nouă.
Caracterul lunar al anului iudaic reiese și din faptul că începutul fiecărei luni era determinat de observarea (vederea) directă a lunii noi și că în fiecare lună erau celebrate sărbătoarea lunii noi și sărbătoarea lunii pline (ca în mai toate celelalte țări din Orientul Mijlociu).
Se observă, de altfel, că și azi principalele sărbători ebraice sunt celebrate în zile (sau mai exact, în nopți) cu lună plină. Exemplul cel mai grăitor este Pesahul, știut și ca Paștele evreiesc.
Anul ebraic (ebr.: שנה - șana) avea 12 luni lunare (cf. 1 Regi 4,7; 1 Cronici 27,1-15; Facerea 52,31; Ezechiel 32,1; Daniel 4,26).
În cele mai vechi timpuri anul începea toamna (cf. Exodul 23,16; 34,22) aproape de sărbătoarea recoltei, Șavuot (cu privire la acest aspect sunt interesante și aluziile la „campaniile militare” care se verificau la „reîntoarcerea anului”: cf. 2 Samuel 11,1; 1 Regi 20,22,26; ceea ce corespundea mai mult sau mai puțin cu ritmul anului agricol, dat fiind faptul că cea mai mare parte a roadelor pământului se culegeau prin septembrie, excepție făcând măslinelor, care se coc în octombrie-noiembrie). Ritmul lucrărilor agricole marca viața celor mai mulți israeliți și existau adevărate calendare agricole care indicau activitatea principală a fiecărei luni (cf. calendarul de la Ghezer).
La începutul epocii monarhice însă, numele lunilor de origine cananee par să fi fost puse în legătură cu fenomenele naturale: cunoscute în mod cert sunt numai lunile aviv (martie-aprilie); bul (octombrie-noiembrie); ziv (aprilie-mai) și eitanim (septembrie-octombrie), unii cercetători considerând că acestora li se poate adăuga și: gib’ol (februarie-martie, cf. Exodul 9,31) și ’apilot (alt apelativ al lunii aprilie-mai (?), cf. Exodul 9,32), dar aceste ultime două propuneri rămân nesigure.
Anul și numele lunilor par să fi fost aceleași în Iudeea și în Israel; totuși, întrucât autoritatea politică trebuia să decidă intercalarea lunilor suplimentare, din când în când, ca astfel anul să rămână în ritmul anotimpurilor și cum cele două regiuni nu mai depindeau de o unică autoritate politică, se pare că a apărut foarte repede diferența de o lună între anul lui Israel și cel al lui Iuda (cf. 1 Regi 12,32).
Modul, obiceiul tradițional de a începe anul toamna și de a numi lunile conform fenomenelor naturale dispare în epoca monarhică (probabil prin sec. al VII-lea î.e.c.). dincolo de finalul cărților 1 Regi, 2 Regi și Ieremia, sfârșitul epocii monarhice, pentru a numi luna (lunațiuna) nu se mai folosește yerah ci hodes, iar fiecare lună în parte nu mai are un nume propriu, ci sunt desemnate cu numeralul ordinar: prima, a doua etc. – așa cum atestă clar ostraca din Tel Arad.
În plus, anul nu mai începe toamna dar primăvara (asemeni anului mesopotamic din acea perioadă). Ostraca din Tel Arad atestă cât se poate de clar că această schimbare a calendarului a fost și în Țara Israel înainte de exil.
Epoca exilului și persană
[modificare | modificare sursă]
Exilul și redactarea sacerdotală a textelor din acea vreme nu fac altceva decât să confirme această schimbare fundamentală a calendarului. Într-adevăr, a început să se folosească apelativele babiloniene a diferitor luni: Nisan, Iyar, Sivan, Tamuz, Av, Elul, Tișri, Heșvan, Kislev, Tevet, Șvat și Adar; intercalarea unei luni suplimentare se realizează – în general – la sfârșitul anului adăugându-se a doua lună adar: weadar.
În epoca exilului influența astronomiei mesopotamiene s-a făcut simțită clar asupra redactării sacerdotale, care acordă mare importanță datărilor; între altele dă și numărul de zile al anului solar indicând viața „patriarhului” Enoh de 365 de ani (cf. Geneză 5,23).
Se pare că în Babilon, pe la 480 î.e.c., a fost fixat ciclul de 19 ani, care conține adăugarea a 7 luni weadar, ca să coincidă anul lunar cu cel an solar. În calendarul ebraic acest ciclu va fi recunoscut și aplicat oficial numai din a doua jumătate a sec. al IV-lea î.e.c.; în mod neoficial, însă, a fost aplicat cu mult înainte.
Epoca elenistă
[modificare | modificare sursă]Începând cu epoca elenistă, folosirea calendarului seleucid și a numelui macedonian al lunilor este atestat sporadic în cărțile târzii (cf. 2 Macabei 11,21.30.33.38; Tobia 2,12): Distro; Xantico; Dioscurințio.
Pentru aceeași perioadă scrierile de la Qumran, în suluri precum: Cartea lui Enoh etiopiană, Cartea Jubileelor ș.a., transmit un calendar total diferit stât de cel sacerdotal cât și de cel seleucid: în mod esențial era un calendar aproape în întregime solar, compus din 364 de zile bazat pe ritmul săptămânii; anul avea 52 de săptămâni, împărțite în 3 trimestre de 14 săptămâni fiecare cu luni a câte 29, 30 și 31 de zile.
Cu acest fel de calendar sărbătorile reveneau mereu în aceeași zi a săptămânii.
Anul ebraic
[modificare | modificare sursă]Anul civil
[modificare | modificare sursă]Anul civil ebraic începe la 1 Tișrei, zi în care este sărbătorit Roș HaȘana (Anul Nou evreiesc), și se încheie la 29 Elul. Deși calendarul ebraic păstrează și un an religios, care începe cu luna Nisan conform poruncii biblice (Exodul 12:2), numerotarea oficială a anilor și organizarea calendarului sunt bazate pe anul civil. Acesta este utilizat pentru stabilirea anului ebraic, a ciclurilor calendaristice, a documentelor oficiale și a majorității datelor din viața religioasă și civilă a comunităților evreiești. În consecință, lunile sunt numerotate civil de la Tișrei până la Elul, iar fiecare nou an ebraic începe în perioada cuprinsă între lunile septembrie și octombrie ale calendarului gregorian.
Anul religios
[modificare | modificare sursă]Același unic an, numit însă religios deoarece era ritmat de sărbători. Aceste sărbători, la origine deseori legate de activitățile pastorale și agricole, cu unele mici modificări și adaptăriile inerente, a reușit să se păstreze în decursul istoriei în pofida concepțiilor diferite ale anului (cum s-a văzut mai sus).
Astfel, Sărbătoarea Paștelui, în care era sacrificat un miel și căreia îi era asociată Sărbătoarea Azimilor (cf. Exod 12,1-20) și oferta primului snop (cf. Levitic 23,10) la începutul secerișului, este fixată la luna plină a primăverii, în ziua a 14 a lunii Abib, lună care este precizată ca „prima lună a anului” (cf. Exod 12,2; Levitic 23,5) și care, în cartea Estera (3,7) este identificată ca fiind luna Nisan.
Calendarul sărbătorilor ebraice este:
- Anul Nou Biblic - 1 Nisan
- Pesah - Sărbătoarea Paștelui, 14–21 Nisan
- Șavuot - Sărbătoarea Săptămânilor sau a Recoltei sau Pentecoste (Cincizecime, la 50 de zile de la Pesah), 6 Sivan
- Roș haȘana - Ziua Trâmbițelor, 1–2 Tișrei
- Iom Kipur – Ziua Ispășirii o Zi de post, 10 Tișrei
- Sucot – „Sărbătoarea Corturilor” sau „Tabernacolelor”, 15–22 Tișrei
La sărbătorile Pesah, Șavuot și Sucot credincioșii trebuiau să facă pelerinaj la Ierusalim.
- Hoșana Rabba (הושענה רבה) - Ultima zi a Sărbătorii Corturilor se numește „Marea Salvare” (Hoșana Raba), 21 Tișrei
- Șmini Ațeret (שמיני עצרת) - „Adunarea din Ziua a Opta”, vine imediat după a șaptea zi din Sucot, nu este parte din Sărbătoarea Corturilor, 22 Tișrei
- Simhat Torá - „Bucuria Torei”, sărbătoare cu care se încheie Sărbătoarea Corturilor, 23 Tișrei
Acestea sunt așa numitele „sărbători fericite”.
- Ta'anit Ester - Postul Esterei, 13 Adar (11 Adar dacă 13 Adar cade în șabat)
- Țom 10 Tevet - Postul din ziua de 10 Tevet, zi în care
- Țom 17 Tammuz – Postul din 17 Tammuz, zi în care
- Tisha B'Av - „Ziua Plângerii”, 9 Av
- Țom Behorot - Postul întâi-născuților
- Țom Ghedalia - Postul Ghedalia, în ziua de 3 Tișrei
Acestea sunt zilele de penitență națională, din care bineînțeles că nu lipsește Iom Kipur, prezentată în rândul sărbătorilor de primul rang. Urmează apoi o serie de sărbători numite „mici”, întrucât nu sunt atât de coercitive ca celelalte:
- Tu Bishvat - anul nou al copacilor, 15 Șvat
- Purim - 14–15 Adar
- Lag Baomer
- Hanuka - Sărbătoarea Luminii, 25 Kislev–2 sau 3 Tevet.
Iudaismul contemporan mai cunoaște – cum e și firesc – o serie de sărbători\zile de memorie, care chiar dacă nu sunt strict religioase, pentru poporul Alianței nu pot fi total rupte de credința și existența sa de popor consacrat. Aceste sărbători\zile de memorie sunt:
- Iom haȘoah - Ziua celor uciși în Holocaust, 27 Nisan
- Iom haZikaron - ziua memoriei, a neuitării, celor care au murit în războaiele Israeliene, 4 Iyar
- Iom haAțmaut - ziua Independenței Statului Israel, 5 Iyar
- Iom Ierușalaim - ziua Ierusalimului, 28 Iyar
Alte zile importante:
O importanță deosebită au două zile de post: 17 Tammuz și 9 Av – ambele în legătură cu distrugerea Templului.
O perioadă de pregătire preceda Paștele, mai exact 4 sâmbete în luna lui adar. Este fosrte posibil ca într-un trecut foarte îndepărtat această pregătire pentru Paști să fi început în luna a unsprezecea (Șevat), numit în Mișna Anul Nou al copacilor.
O altă perioadă de pregătire preceda Sărbătoarea Corturilor, întreaga lună a șasea (elul). După opinia unor cercetători chiar și o parte din luna a cincea (Av).
În Biblie, moartea lui Aron este comemorată în prima zi a lunii a cincea (cf. Numeri 33,38) iar moartea lui Moise în prima zi a lunii a unsprezecea (cf. Deuteronom 1,3). S-ar putea ca în legătură cu aceste două date Samaritenii celebrează până și azi așa-numitele zimmut („conjuncțiile”) cu două luni înaintea Paștelui și, respectiv, două luni înaintea Corturilor.
Anul climateric
[modificare | modificare sursă]Din punct de vedere al anotimpurilor, anul climateric palestinian este împărțit în două anotimpuri (cf. Geneză 8,22; Psalmul 74,17):
- anotimpul cald, sau secetos (ebr. „quayis”, care corespunde verii tropicale și
- anotimpul ploios (ebr. „setav” cf. Cântarea Cântărilor 2,11), sau rece, friguros (ebr. „horep”), care corespunde sfârșitului toamnei și toată iarna tropicală.
Cei înstăriți („bogații”) își puteau adapta viața acestor două anotimpuri construindu-și o casă pentru vară și una pentru iarnă (cf. Amos 3,15; Ieremia 36,22).
Anul regal
[modificare | modificare sursă]Anul regal, în general, începea odată cu venirea noului rege și încoronarea (ungerea) sa, chiar dacă acest eveniment se realiza în timp ce tatăl mai era încă în viață.
Stând atenți la cele câteva indicii, se pare că anul în care avea loc încoronarea însemna „primul an”.
Indicarea datei cu anul regal (fie că este vorba de regii din Iudeea sau cei din Israel, cf. ostraka din Samaria, fie de regii persani, după exil cf. papirusurile wadi de la Daliyeh, sau de Marii Preoți asmodei), era modul obișnuit de datare a documentelor administrative în Palestina antică și, grație acestui mod, astăzi poate fi stabilită cronologia vremii.
Lunile calendarului ebraic
[modificare | modificare sursă]Lunile actuale
[modificare | modificare sursă]Cuvântul ebraic pentru luna, hodeș (חודש), este derivat de la rădăcina cuvântului hadaș (חדש), „nou”. Acest lucru se datorează faptului că prima zi a fiecărei luni este întotdeauna prima zi a lunii noi. Aceasta se bazează pe un pasaj din Tora, cartea Șemot (Exodul). Aceasta este o regulă logică, deoarece este singura fază a lunii care poate fi determinată cu precizie fără a fi nevoie de instrumente sau de cunoștințe sofisticate de astronomie. La momentul lunii noi, aceasta dispare complet și, a doua zi, vedem o mică dungă albă când privim spre vest la câteva minute după apus, moment care determină cu exactitate începutul primei zile a lunii evreiești.
În vremurile biblice, determinarea începutului lunii se realiza prin observarea directă a martorilor desemnați în acest scop, metodă urmată de caraiți până astăzi, care determină prima lună a anului, abib. În zilele noastre se folosește un calcul care ia deja în considerare și alți parametri religioși adăugați de rabinii din timpul redactării Talmudului.
Ciclul lunar este de aproximativ 29 de zile și jumătate, ceea ce generează o alternanță de luni cu 29 sau 30 de zile. Durata medie a unei luni ebraice este de 29,5305941358 zile, foarte apropiată de luna sinodică (intervalul de timp dintre două luni noi).
Numele lunilor evreiești
[modificare | modificare sursă]| Ebraică | Babilonian | Durata în zile | Lună calendaristică | Lună religioasă | Note | Referințe biblice | Tribul lui Israel |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tișrei (תשרי) | araḫ tašrītu | 30 | 1 | 7 | Se numește Etanim (אתנ'ם) în Biblie. | 1 Regi 8:2 | Efraim[2] |
| Heșvan (חשוון) | araḫ samna | 29 sau 30 | 2 | 8 | Cunoscut și ca Marcheshvan (מרחשוון). Se numește Bul (בול) în Biblie. | 1 Regi 6:38; 12:32,33; 1 Cronici 27:11 | Manase[3] |
| Kislev (כסלו) | araḫ kislīmu | 30 sau 29 | 3 | 9 | Neemia 1:1; Zaharia 7:1 | Beniamin[4] | |
| Tevet (טבת) | araḫ ṭebētu (ṭebēlu) | 29 | 4 | 10 | Estera 2:16 | Dan[5] | |
| Șvat (שבט) | araḫ šabaṭu | 30 | 5 | 11 | Zaharia 1:7 | Așer[6] | |
| Adar (אדר) | araḫ addaru (adār) | 29 | 6 | 12 | În anii bisecți, Adar I (אדר א) are 30 de zile și Adar II (אדר ב) are 29 de zile. | Estera 3:7,13; 8:12; 9:1,15,17,19,21 | Neftali[7] |
| Nisan (ניסן) | araḫ nisānnu | 30 | 7 | 1 | Se mai numește Abibe (אביב) în Biblie. | Exodul 13:4; 23:15; 34:18; Deuteronomul 16:1; Neemia 2:1; Estera 3:7 | Iuda[8] |
| Iyar (אייר) | araḫ āru (ayāru) | 29 | 8 | 2 | Se numește Zive (זיו) în Biblie. | 1 Regi 6:1,37 | Isahar[9] |
| Sivan (סיוון) | araḫ simānu | 30 | 9 | 3 | Estera 8:9 | Zebulon[10] | |
| Tammuz (תמוז) | araḫ Dumuzu (Duʾūzu) | 29 | 10 | 4 | La întoarcerea din exil în Babilon, evreii au început să folosească numele Tamuz pentru a desemna a patra lună religioasă. | Ezechiel 8:14 | Ruben[11] |
| Av (אב) | araḫ abu | 30 | 11 | 5 | Menționată doar ca „a cincea lună” în Biblie. | Numeri 33:3,38; Ezra 7:8,9; 2 Regi 25:8; 1 Cronici 27:8; Ieremia 28:1; Ezechiel 20:1; Zaharia 7:3,5; 8:19 | Simeon[12] |
| Elul (אלול) | araḫ ulūlu | 29 | 12 | 6 | Neemia 6:15 | Gad[13] |
Heșvan și Kislev
[modificare | modificare sursă]În calendarul evreiesc actual, lunile sunt fixate printr-un calcul complex care ia în considerare o serie de factori, precum, de exemplu, determinarea talmudică că prima zi a anului nu poate cădea într-o duminică, miercuri sau sâmbătă. o vineri - sau alte reguli legate de ora exactă a lunii noi. Pentru o mai mare flexibilitate în calendar, s-a stabilit că lunile Heșvan și Kislev, conform ajustării necesare pentru începutul anului următor, pot avea fie 29, fie 30 de zile.
- Heșvan (29 de zile) și Kislev (29 de zile): luni incomplete (în ebraică: חודשים חסרים – hodașim haserim)
- Heșvan (29 de zile) și Kislev (30 de zile): luni regulate (în ebraică: חודשים כסדרם – hodașim kesidram)
- Heșvan (30 de zile) și Kislev (30 de zile): luni complete (în ebraică: חודשים שלמים – hodașim șlemim)
Adar
[modificare | modificare sursă]Anul evreiesc trebuie ajustat periodic la ciclul solar datorită hotărârii Torei că luna nisan trebuie să cadă întotdeauna primăvara (după anotimpurile din Israel - emisfera nordică) sau, mai precis, conform stabilirii de către rabinii din timpul redactării Talmudului - echinocțiul de primăvară trebuie să fie în luna nisan. Ciclul de ajustare este de nouăsprezece ani. Pentru această ajustare, este necesar să se determine diferența de zile dintre un an solar (aproximativ 365 de zile și 6 ore) și perioada de 12 luni lunare (aproximativ 354 de zile și 9 ore): este echivalent cu aproximativ 10 de zile și 21 ore. De aceea, la fiecare 2 sau 3 ani este necesar să se adauge o lună de 30 de zile (adar I) după șvat.
Majoritatea desemnează în mod eronat adar II drept luna intercalară când, în realitate, luna intercalară exactă este adar I.[14]
Sărbătorile observate (Purim, Bar Mițva etc.) în luna adar (ani obișnuiți) sunt în adar II (ani bisecți).
- Adar - luna obișnuită (apare în anii obișnuiți)
- Adar I - luna complementară (apare doar în anii bisecți)
- Adar II - luna obișnuită (este luna obișnuită amânată din cauza lunii complementare)
Clasificarea anilor evreiești în funcție de numărul de zile
[modificare | modificare sursă]Un an ebraic poate fi de la 353 la 385 zile.
Anii sunt clasificați ca anii obișnuiți și anii bisecți.
Anii obișnuiți au 12 luni și, datorită variației zilelor lunilor heșvan și kislev, pot avea 353, 354 sau 355 de zile.
Anii bisecți au o lună complementară adar și au, de asemenea, variații de zi în lunile heșvan și kislev. Aceasta înseamnă că anii bisecți pot avea 383, 384 sau 385 de zile.
- 353 de zile: 29 de zile (Heșvan), 29 de zile (Kislev) și 29 de zile (Adar)
- 354 de zile: 29 de zile (Heșvan), 30 de zile (Kislev) și 29 de zile (Adar)
- 355 de zile: 30 de zile (Heșvan), 30 de zile (Kislev) și 29 de zile (Adar)
- 383 de zile: 29 de zile (Heșvan), 29 de zile (Kislev), 30 de zile (Adar I) și 29 de zile (Adar II)
- 384 de zile: 29 de zile (Heșvan), 30 de zile (Kislev), 30 de zile (Adar I) și 29 de zile (Adar II)
- 385 de zile: 30 de zile (Heșvan), 30 de zile (Kislev), 30 de zile (Adar I) și 29 de zile (Adar II)
Variațiile „anii obișnuiți” (cu 353, 354 sau 355 de zile) și „anii bisecți” (cu 383, 384 sau 385 de zile) se numesc haserah(in ebraică: חסרה), kesidrah (in ebraică: כסדרה) și șelemah (in ebraică: שלמה), traducând respectiv, „deficient” , „regular” și „complet” .
- Lipsă sau incomplet (în ebraică: חסרה – haserah): 353 de zile (an comun) și 383 de zile (an embolismic);
- Regulat (în ebraică: כסדרה – kesidrah): 354 de zile (an comun) și 384 de zile (an embolismic);
- Complet (în ebraică: שלמה – șelemah): 355 de zile (an comun) și 385 de zile (an embolismic).
| Tișrei | Heșvan | Kislev | Tevet | Șevat | Adar | Adar I | Adar II | Nisan | Iyar | Sivan | Tammuz | Av | Elul | Total |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| → 30 | + 29 sau + 30 | + 30 sau + 29 | + 29 | + 30 | + 29 | + 30 | + 29 | + 30 | + 29 | + 30 | + 29 | + 30 | + 29 | incomplet, regulat sau complet |
| 30 | 59 | 88 | 117 | 147 | 176 | — | — | 206 | 235 | 265 | 294 | 324 | 353 | 353 de zile (incomplet) |
| 30 | 59 | 89 | 118 | 148 | 177 | — | — | 207 | 236 | 266 | 295 | 325 | 354 | 354 de zile (regulat) |
| 30 | 60 | 90 | 119 | 149 | 178 | — | — | 208 | 237 | 267 | 296 | 326 | 355 | 355 de zile (complet) |
| 30 | 59 | 88 | 117 | 147 | — | 177 | 206 | 236 | 265 | 295 | 324 | 354 | 383 | 383 de zile (incomplet) |
| 30 | 59 | 89 | 118 | 148 | — | 178 | 207 | 237 | 266 | 296 | 325 | 355 | 384 | 384 de zile (regulat) |
| 30 | 60 | 90 | 119 | 149 | — | 179 | 208 | 238 | 267 | 297 | 326 | 356 | 385 | 385 de zile (complet) |
Jumătatea anului
[modificare | modificare sursă]| Durata anului | An civil | An religios |
|---|---|---|
| 353 de zile | 1 Nisan (ziua a 177-a) | 29 Elul (ziua a 177-a) |
| 354 de zile | 29 Adar (ziua a 177-a) | 29 Elul (ziua a 177-a) |
| 355 de zile | 29 Adar (ziua a 178-a) | 1 Tișrei (ziua a 178-a) |
| 383 de zile | 15 Adar II (ziua a 192-a) | 15 Tișrei (ziua a 192-a) |
| 384 de zile | 14 Adar II (ziua a 192-a) | 15 Tișrei (ziua a 192-a) |
| 385 de zile | 14 Adar II (ziua a 193-a) | 16 Tișrei (ziua a 193-a) |
Frecvența numărului de zile
[modificare | modificare sursă]| 5661–5760 | 5761–5860 |
|---|---|
| 353 de zile: 5675, 5683, 5690, 5699, 5710, 5726, 5737, 5753 | 353 de zile: 5761, 5773, 5777, 5781, 5797, 5804, 5808, 5824, 5835, 5851, 5859 |
| 354 de zile: 5664, 5667, 5671, 5674, 5677, 5680, 5688, 5691, 5694, 5697, 5701, 5704, 5707, 5715, 5718, 5721, 5724, 5728, 5731, 5735, 5742, 5745, 5748, 5751, 5758 | 354 de zile: 5762, 5766, 5769, 5772, 5775, 5778, 5786, 5789, 5792, 5796, 5799, 5802, 5813, 5816, 5819, 5823, 5826, 5829, 5840, 5843, 5846, 5849, 5853, 5856 |
| 355 de zile: 5661, 5663, 5666, 5669, 5672, 5678, 5682, 5685, 5686, 5693, 5696, 5702, 5705, 5709, 5712, 5713, 5716, 5720, 5723, 5729, 5732, 5734, 5739, 5740, 5743, 5747, 5750, 5754, 5756, 5759 | 355 de zile: 5764, 5767, 5770, 5780, 5783, 5785, 5788, 5791, 5794, 5800, 5805, 5807, 5810, 5811, 5815, 5818, 5821, 5827, 5830, 5832, 5834, 5837, 5838, 5842, 5845, 5848, 5854, 5857 |
| 383 de zile: 5662, 5668, 5670, 5679, 5687, 5695, 5703, 5706, 5714, 5719, 5722, 5730, 5733, 5741, 5746, 5749, 5757 | 383 de zile: 5765, 5768, 5784, 5790, 5793, 5801, 5812, 5817, 5820, 5828, 5831, 5839, 5844, 5847, 5855 |
| 384 de zile: 5684, 5711, 5738, 5755 | 384 de zile: 5782, 5806, 5809, 5833, 5836, 5860 |
| 385 de zile: 5665, 5673, 5676, 5681, 5689, 5692, 5698, 5700, 5708, 5717, 5725, 5727, 5736, 5744, 5752, 5760 | 385 de zile: 5763, 5771, 5774, 5776, 5779, 5787, 5795, 5798, 5803, 5814, 5822, 5825, 5841, 5850, 5852, 5858 |
Analiza duratei anilor din perioadele 5661–5760 și 5761–5860 evidențiază variabilitatea caracteristică a calendarului, determinată de alternanța dintre anii obișnuiți și cei embolismici, de posibilele variații ale duratei lunilor Heșvan și Kislev (29 sau 30 de zile) și de adăugarea lunii intercalare Adar I în anii embolismici.[15]
| Durata anului | 5761–5860 | 5761–5860 |
|---|---|---|
| 353 de zile | 8% | 11% |
| 354 de zile | 25% | 24% |
| 355 de zile | 30% | 28% |
| 383 de zile | 17% | 15% |
| 384 de zile | 4% | 6% |
| 385 de zile | 16% | 16% |
Adăugarea lunii Adar I reprezintă principala cauză a duratei mai mari a anilor embolismici observată în date. În ansamblu, durata cea mai frecventă este de 355 de zile pentru anii obișnuiți și de 383/385 de zile pentru anii embolismici, confirmând caracterul ciclic și relativa stabilitate statistică a calendarului pe intervale de câte un secol.
Se observă în mod deosebit că anii de 384 de zile reprezintă configurația cea mai rară dintre toate, cu o frecvență care variază doar între 4% și 6%, în funcție de secolul analizat. Aceștia corespund singurului caz în care Heșvan are 29 de zile, iar Kislev are 30 de zile în anii embolismici. Din punctul de vedere al structurii calendarului ebraic, această combinație este statistic mai puțin probabilă, deoarece necesită un echilibru foarte specific între diferitele constrângeri calendariale (precum regulile de amânare a Roș Hașana și durata anului precedent și a celui următor). Celelalte două configurații posibile în anii embolismici — 383 de zile (an deficitar) și 385 de zile (an complet) — sunt obținute mai ușor ca urmare a ajustărilor impuse de sistemul calendarial. Din acest motiv, anii de 384 de zile sunt cei mai rari, în timp ce anii de 383 și 385 de zile apar cu o frecvență semnificativ mai mare.
Ciclu de 19 ani
[modificare | modificare sursă]Anii bisecți apar de șapte ori într-un ciclu de 19 ani (în anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 și 19 ai acestui ciclu).
Acest ciclu se bazează pe observarea anuală a lunii noi care începe într-o anumită lună pe o perioadă de 19 ani.
Ciclul actual a început în 5777 și se va încheia în 5795 și corespunde celui de-al 305-lea ciclu.[1]
Schema: an obișnuit → an obișnuit → an bisect → an obișnuit → an obișnuit → an bisect → an obișnuit → an bisect → an obișnuit → an obișnuit → an bisect → an obișnuit → an obișnuit → an bisect → an obișnuit → an obișnuit → an bisect → an obișnuit → an bisect
| Ciclo | Calendar ebraic | Calendar gregorian[16] |
|---|---|---|
| 298-lea ciclu | 1 Tișrei 5644–29 Elul 5662 | 1 octombrie 1883–1 octombrie 1902 |
| 299-lea ciclu | 1 Tișrei 5663–29 Elul 5681 | 1 octombrie 1902–2 octombrie 1921 |
| 300-lea ciclu | 1 Tișrei 5682–29 Elul 5700 | 2 octombrie 1921–2 octombrie 1940 |
| 301-lea ciclu | 1 Tișrei 5701–29 Elul 5719 | 2 octombrie 1940–2 octombrie 1959 |
| 302-lea ciclu | 1 Tișrei 5720–29 Elul 5738 | 2 octombrie 1959–1 octombrie 1978 |
| 303-lea ciclu | 1 Tișrei 5739–29 Elul 5757 | 1 octombrie 1978–1 octombrie 1997 |
| 304-lea ciclu | 1 Tișrei 5758–29 Elul 5776 | 1 octombrie 1997–2 octombrie 2016 |
| 305-lea ciclu | 1 Tișrei 5777–29 Elul 5795 | 2 octombrie 2016–3 octombrie 2035 |
| 306-lea ciclu | 1 Tișrei 5796–29 Elul 5814 | 3 octombrie 2035–2 octombrie 2054 |
| 307-lea ciclu | 1 Tișrei 5815–29 Elul 5833 | 2 octombrie 2054–1 octombrie 2073 |
| 308-lea ciclu | 1 Tișrei 5834–29 Elul 5852 | 1 octombrie 2073–1 octombrie 2092 |
| 309-lea ciclu | 1 Tișrei 5853–29 Elul 5871 | 1 octombrie 2092–2 octombrie 2111 |
Zilele săptămânii
[modificare | modificare sursă]| Ebraică | Zi | Număr | Abreviere în ebraică |
|---|---|---|---|
| יום ראשון (Iom Rișon) | duminică | 1 | א |
| יום שני (Iom Șeni) | luni | 2 | ב |
| יום שלישי (Iom Șliși) | marți | 3 | ג |
| יום רביעי (Iom Reviʻi) | miercuri | 4 | ד |
| יום חמישי (Iom Hamiși) | joi | 5 | ה |
| יום שישי (Iom Șiși) | vineri | 6 | ו |
| שבת (Șabat) | sâmbătă | 7 | שבת |
Un an poate avea:
| Săptămâni complete | + zile | Total |
|---|---|---|
| 50 de săptămâni (350 de zile) | + 3 | 353 de zile |
| 50 de săptămâni (350 de zile) | + 4 | 354 de zile |
| 50 de săptămâni (350 de zile) | + 5 | 355 de zile |
| 54 de săptămâni (378 de zile) | + 5 | 383 de zile |
| 54 de săptămâni (378 de zile) | + 6 | 384 de zile |
| 55 de săptămâni (385 de zile) | + 0 | 385 de zile |
Zilele săptămânii (începutul lunilor)
[modificare | modificare sursă]Conform Torei, luna Nisan trebuie să cadă întotdeauna în primăvară (în Israel - emisfera nordică) și conform tradiției talmudice, Roș Hașana nu poate începe într-o zi de duminică, miercuri sau vineri, Iom Kipur nu poate să cadă într-o vineri sau duminică și Purim nu poate să aibă loc într-o zi de luni sau sâmbătă.
Din aceste motive, fiecare lună începe în următoarele zile de mai jos[1]:
| Duminică | Luni | Marți | Miercuri | Joi | Vineri | Sâmbătă |
|---|---|---|---|---|---|---|
| — | Tișrei | Tișrei | — | Tișrei | — | Tișrei |
| — | Heșvan | — | Heșvan | Heșvan | — | Heșvan |
| Kislev | Kislev | Kislev | Kislev | Kislev | Kislev | — |
| Tevet | Tevet | Tevet | Tevet | — | Tevet | — |
| — | Șevat | Șevat | Șevat | Șevat | — | Șevat |
| — | Adar | — | Adar | — | Adar | Adar |
| — | Adar I | — | Adar I | Adar I | — | Adar I |
| — | Adar II | — | Adar II | — | Adar II | Adar II |
| Nisan | — | Nisan | — | Nisan | — | Nisan |
| — | Iyar | Iyar | — | Iyar | — | Iyar |
| Sivan | — | Sivan | Sivan | — | Sivan | — |
| Tammuz | — | Tammuz | — | Tammuz | Tammuz | — |
| — | Av | — | Av | — | Av | Av |
| Elul | Elul | — | Elul | — | Elul | — |
Combinațiile permise ale zilelor săptămânii la începutul și la sfârșitul anului ebraic
[modificare | modificare sursă]Tabelul de mai jos prezintă combinațiile posibile dintre durata anului ebraic și zilele săptămânii în care cad prima și ultima zi a anului. De asemenea, evidențiază modul în care structura calendarului ebraic, reglementată de norme astronomice și calendaristice precise, limitează numărul combinațiilor efectiv posibile.[15]
| Durata anului | 1 Tișrei | 29 Elul |
|---|---|---|
| 353 de zile | luni | miercuri |
| 353 de zile | sâmbătă | luni |
| 354 de zile | marți | vineri |
| 354 de zile | joi | duminică |
| 355 de zile | luni | vineri |
| 355 de zile | joi | luni |
| 355 de zile | sâmbătă | miercuri |
| 383 de zile | luni | vineri |
| 383 de zile | joi | luni |
| 383 de zile | sâmbătă | miercuri |
| 384 de zile | marți | duminică |
| 385 de zile | luni | duminică |
| 385 de zile | joi | miercuri |
| 385 de zile | sâmbătă | vineri |
Pentru fiecare durată, sunt permise numai anumite combinații ale zilelor săptămânii. Acest lucru rezultă din regulile de amânare ale calendarului ebraic și din necesitatea de a menține sărbătorile în pozițiile prevăzute.
Tabelul evidențiază, de asemenea, o relație strânsă între durata anului și intervalul de zile care separă 1 Tișrei de 29 Elul. De exemplu, anii de 353 de zile pot începe numai într-o zi de luni sau de sâmbătă, în timp ce anii de 354 de zile pot începe numai într-o zi de marți sau de joi. În mod similar, anii de 384 de zile prezintă o singură combinație posibilă, cu 1 Tișrei căzând marțea și 29 Elul duminica.
Se observă, de asemenea, o simetrie remarcabilă între anii obișnuiți și cei embolismici. Combinațiile asociate anilor de 355 de zile se repetă în cazul anilor de 383 de zile, deoarece diferența de 28 de zile corespunde exact la patru săptămâni și nu modifică ziua săptămânii pentru datele respective.
În ansamblu, tabelul sintetizează cele paisprezece combinații posibile dintre durata anului și zilele săptămânii corespunzătoare datei de 1 Tișrei și datei de 29 Elul, ilustrând regularitatea internă și complexitatea matematică a calendarului ebraic.
Combinațiile permise ale zilelor săptămânii pentru începutul fiecărei luni în funcție de tipul anului
[modificare | modificare sursă]Tabelul de mai jos prezintă combinațiile permise ale zilelor săptămânii în care poate începe fiecare lună a calendarului ebraic, în funcție de durata anului (353, 354, 355, 383, 384 sau 385 de zile). Aceste combinații derivă din regulile calendarului ebraic fix, care determină structura anului și limitează succesiunile posibile ale zilelor săptămânii la începutul fiecărei luni.[15]
| Lună | 353 de zile | 354 de zile | 355 de zile | 383 de zile | 384 de zile | 385 de zile |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Tișrei | luni sau sâmbătă | marți sau joi | luni, joi sau sâmbătă | luni, joi sau sâmbătă | marți | luni, joi sau sâmbătă |
| Heșvan | luni sau miercuri | joi sau sâmbătă | luni, miercuri sau sâmbătă | luni, miercuri sau sâmbătă | joi | luni, miercuri sau sâmbătă |
| Kislev | marți sau joi | duminică sau vineri | luni, miercuri sau vineri | duminică, marți sau joi | vineri | luni, miercuri sau vineri |
| Tevet | miercuri sau vineri | duminică sau marți | duminică, miercuri sau vineri | luni, miercuri sau vineri | duminică | duminică, miercuri sau vineri |
| Șevat | joi sau sâmbătă | luni sau miercuri | luni, joi sau sâmbătă | marți, joi sau sâmbătă | luni | luni, joi sau sâmbătă |
| Adar | luni sau sâmbătă | miercuri sau vineri | luni, miercuri sau sâmbătă | — | — | — |
| Adar I | — | — | — | luni, joi sau sâmbătă | miercuri | luni, miercuri sau sâmbătă |
| Adar II | — | — | — | luni, miercuri sau sâmbătă | vineri | luni, miercuri sau vineri |
| Nisan | duminică sau marți | joi sau sâmbătă | duminică, marți sau joi | duminică, marți sau joi | sâmbătă | marți, joi sau sâmbătă |
| Iyar | marți sau joi | luni sau sâmbătă | marți, joi sau sâmbătă | marți, joi sau sâmbătă | luni | luni, joi sau sâmbătă |
| Sivan | miercuri sau vineri | duminică sau marți | duminică, miercuri sau vineri | duminică, miercuri sau vineri | marți | duminică, marți sau vineri |
| Tammuz | duminică sau vineri | marți sau joi | duminică, marți sau vineri | duminică, marți sau vineri | joi | duminică, marți sau joi |
| Av | luni sau sâmbătă | miercuri sau vineri | luni, miercuri sau sâmbătă | luni, miercuri sau sâmbătă | vineri | luni, miercuri sau vineri |
| Elul | luni sau miercuri | duminică sau vineri | luni, miercuri sau vineri | luni, miercuri sau vineri | duminică | duminică, miercuri sau vineri |
Frecvența zilelor săptămânii în prima zi a fiecărei luni în perioada 5661–5760
[modificare | modificare sursă]| Lună | Duminică | Luni | Marți | Miercuri | Joi | Vineri | Sâmbătă |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tișrei | — | 28 × | 11 × | — | 31 × | — | 30 × |
| Heșvan | — | 30 × | — | 28 × | 11 × | — | 31 × |
| Kislev | 22 × | 9 × | 11 × | 19 × | 10 × | 29 × | — |
| Tevet | 29 × | 4 × | 18 × | 20 × | — | 29 × | — |
| Șevat | — | 29 × | 4 × | 18 × | 20 × | — | 29 × |
| Adar | — | 18 × | — | 20 × | — | 18 × | 7 × |
| Adar I | — | 11 × | — | 9 × | 4 × | — | 13 × |
| Adar II | — | 13 × | — | 11 × | — | 9 × | 4 × |
| Nisan | 11 × | — | 31 × | — | 31 × | — | 27 × |
| Iyar | — | 27 × | 11 × | — | 31 × | — | 31 × |
| Sivan | 31 × | — | 27 × | 11 × | — | 31 × | — |
| Tammuz | 31 × | — | 31 × | — | 27 × | 11 × | — |
| Av | — | 31 × | — | 31 × | — | 27 × | 11 × |
| Elul | 27 × | 11 × | — | 31 × | — | 31 × | — |
Frecvența zilelor săptămânii în prima zi a fiecărei luni în perioada 5761–5860
[modificare | modificare sursă]| Lună | Duminică | Luni | Marți | Miercuri | Joi | Vineri | Sâmbătă |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tișrei | — | 27 × | 12 × | — | 32 × | — | 29 × |
| Heșvan | — | 29 × | — | 27 × | 12 × | — | 32 × |
| Kislev | 22 × | 10 × | 10 × | 19 × | 12 × | 27 × | — |
| Tevet | 27 × | 4 × | 18 × | 20 × | — | 31 × | — |
| Șevat | — | 27 × | 4 × | 18 × | 20 × | — | 31 × |
| Adar | — | 20 × | — | 17 × | — | 18 × | 8 × |
| Adar I | — | 11 × | — | 10 × | 4 × | — | 12 × |
| Adar II | — | 12 × | — | 11 × | — | 10 × | 4 × |
| Nisan | 12 × | — | 32 × | — | 28 × | — | 28 × |
| Iyar | — | 28 × | 12 × | — | 32 × | — | 28 × |
| Sivan | 28 × | — | 28 × | 12 × | — | 32 × | — |
| Tammuz | 32 × | — | 28 × | — | 28 × | 12 × | — |
| Av | — | 32 × | — | 28 × | — | 28 × | 12 × |
| Elul | 28 × | 12 × | — | 32 × | — | 28 × | — |
Cele două tabele prezintă distribuția statistică a frecvenței zilelor săptămânii pentru fiecare lună a calendarului ebraic în două intervale cronologice distincte: anii 5661–5760 și 5761–5860.[1] Analiza comparativă evidențiază atât o puternică continuitate structurală, cât și ușoare variații cantitative datorate mecanismelor interne ale calendarului lunisolar ebraic.
În ambele perioade, se remarcă o regularitate clară în dispunerea lunilor în raport cu zilele săptămânii. Unele luni, precum Tișrei și Heșvan, prezintă o distribuție simetrică și recurentă, cu frecvențe concentrate în anumite zile (în special luni, marți, joi și sâmbătă), în timp ce alte zile sunt excluse în mod sistematic. Acest fenomen reflectă regulile de deḥiyyot (în ebraică: דחיות) ale calendarului ebraic, care împiedică anumite sărbători să cadă în zile specifice.
Comparând cele două intervale, se observă că structura generală rămâne neschimbată: zilele săptămânii în care o lună poate începe sau poate avea anumite repere calendaristice sunt, în esență, aceleași. Totuși, frecvențele numerice se modifică ușor. De exemplu, în luna Tișrei se observă o ușoară redistribuire: în primul interval, joia apare de 31 de ori, iar în al doilea crește la 32; în mod similar, lunea scade de la 28 la 27 de apariții. Acest tip de variație se repetă într-o manieră asemănătoare și în alte luni, precum Kislev și Nisan.
Un aspect important îl reprezintă anii embolismici, în care apar Adar I și Adar II. În ambele tabele, aceste luni își păstrează modele coerente, dar cu mici diferențe de frecvență. De exemplu, Adar I prezintă o distribuție aproape identică, cu variații minime (cum ar fi trecerea de la 9 la 10 apariții în ziua de miercuri), în timp ce Adar II își menține o structură stabilă, cu ușoare oscilații ale valorilor.
Lunile de primăvară și de vară (Nisan, Iyar, Sivan, Tammuz, Av și Elul) evidențiază o ciclicitate deosebit de pronunțată: zilele săptămânii alternează după modele regulate, iar diferențele dintre cele două perioade constau în principal în abateri de una sau două unități. Acest lucru sugerează că ciclul metonic de 19 ani, care stă la baza calendarului ebraic, își păstrează o stabilitate ridicată pe termen lung, introducând totuși mici fluctuații statistice atunci când sunt comparate blocuri seculare diferite.
În concluzie, comparația dintre cele două tabele demonstrează că calendarul ebraic are o structură puternic deterministă, guvernată de reguli matematice precise. Diferențele observate între cele două intervale nu indică modificări structurale, ci reprezintă variații normale ale distribuției frecvențelor, datorate naturii ciclice și intercalare a sistemului calendaristic.
Anotimpurile
[modificare | modificare sursă]În perioada 5761–5860 a calendarului ebraic, anotimpurile încep astfel:
- Primăvara (în ebraică: אביב - aviv)
- Calendarul ebraic: Adar–Nisan
- Calendarul gregorian: 19, 20 sau 21 martie
- Vara (în ebraică: קיץ - kaits)
- Calendarul ebraic: Sivan–Tammuz
- Calendarul gregorian: 20 sau 21 iunie
- Toamna (în ebraică: סתיו - stav)
- Calendarul ebraic: Elul–Tișrei
- Calendarul gregorian: 22 sau 23 septembrie
- Iarna (în ebraică: חורף - ḥoref)
- Calendarul ebraic: Kislev–Tevet
- Calendarul gregorian: 20, 21 sau 22 decembrie
Apus și Venirea Nopții
[modificare | modificare sursă]Apus (în ebraică: שקיעת החמה - Șkiat Hachama) este momentul în care ultima rază de soare dispare sub orizont.
Venirea nopții (în ebraică: צאת הכוכבים - Tzeit Hakochavim) este sfârșitul tranziției de la ziua halahică la noaptea halahică.
Ținând cont de anotimpuri, perioada în care apusul și venirea nopții au loc cel mai devreme în București (România) și Chișinău (Moldova) este după ora 16:00/17:00 (ora oficială), iar perioada în care apusul și venirea nopții au loc cel mai târziu în București și Chișinău este după ora 21:00 (ora de vară).
| Apus | Apus (calendar ebraic)[17] | Apus (calendar gregorian)[18] | Venirea nopții | Venirea nopții (calendar ebraic)[17] | Venirea nopții (calendar gregorian)[18] | Ocurență |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 16:29[19] | Kislev și/sau Tevet | 4 decembrie–16 decembrie | 17:03[19] | Kislev și/sau Tevet | 6 decembrie–12 decembrie | Perioada din an în care au loc cel mai devreme Șkiat Hachama și Tzeit Hakochavim. |
| 21:12[20] | Sivan și/sau Tammuz | 19 iunie–3 iulie | 21:51[20] | Sivan și/sau Tammuz | 19 iunie– 1 iulie | Perioada din an în care au loc cel mai târziu Șkiat Hachama și Tzeit Hakochavim. |
| Apus | Apus (calendar ebraic)[17] | Apus (calendar gregorian)[18] | Venirea nopții | Venirea nopții (calendar ebraic)[17] | Venirea nopții (calendar gregorian)[18] | Ocurență |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 16:15[21] | Kislev și/sau Tevet | 8 decembrie–12 decembrie | 16:51[21] | Kislev și/sau Tevet | 2 decembrie–16 decembrie | Perioada din an în care au loc cel mai devreme Șkiat Hachama și Tzeit Hakochavim. |
| 21:04[22] | Sivan și/sau Tammuz | 21 iunie–30 iunie | 21:44[22] | Sivan și/sau Tammuz | 22 iunie–28 iunie | Perioada din an în care au loc cel mai târziu Șkiat Hachama și Tzeit Hakochavim. |
Birkat HaHama
[modificare | modificare sursă]„Binecuvântarea soarelui” (în ebraică: ברכת החמה, Birkat HaHama) este o binecuvântare evreiască care se rostește o dată la 28 de ani, atunci când – conform calendarului evreiesc și calculelor tradiționale – soarele revine în aceeași poziție în care se afla în momentul creării lumii, în prima dimineață de miercuri.[23] Este un moment rar și solemn care îmbină astronomia, tradiția și spiritualitatea iudaică.
Ciclu solar (28 de ani):
| Ciclu | Calendar ebraic | Calendar gregorian |
|---|---|---|
| al 204-lea | la răsăritul soarelui din 14 Nisan 5685 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 1925 |
| al 205-lea | la răsăritul soarelui din 23 Nisan 5713 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 1953 |
| al 206-lea | la răsăritul soarelui din 4 Nisan 5741 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 1981 |
| al 207-lea | la răsăritul soarelui din 14 Nisan 5769 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 2009 |
| al 208-lea | la răsăritul soarelui din 23 Nisan 5797 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 2037 |
| al 209-lea | la răsăritul soarelui din 2 Nisan 5825 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 2065 |
| al 210-lea | la răsăritul soarelui din 12 Nisan 5853 | la răsăritul soarelui din 8 aprilie 2093 |
Data anului curent și anii anteriori/următorii
[modificare | modificare sursă]Pentru a calcula anul evreiesc, adăugați pur și simplu 3760 la anul calendaristic gregorian.
De la începutul anului calendaristic evreiesc, care are loc între septembrie și octombrie, 3761 se adaugă până la 31 decembrie a aceluiași an.
Formulă și exemplu:
an (calendarul gregorian) + 3760 (de la 1 ianuarie până la sfârșitul anului calendaristic evreiesc) ⇔ 2025 + 3760 = 5785
an (calendarul gregorian) + 3761 (de la începutul anului calendaristic evreiesc până la 31 decembrie) ⇔ 2025 + 3761 = 5786
Secolele
[modificare | modificare sursă]Secolele din calendarul evreiesc urmează aceeași logică ca cele din calendarul gregorian: 1–100 (secolul I), 101–200 (secolul II) și așa mai departe.
- Secolul LVII: 1 Tishri 5601 – 29 Elul 5700 (calendar evreiesc); de la apusul soarelui din 27 septembrie 1840 până la apusul soarelui din 2 octombrie 1940 (calendar gregorian)
- Secolul LVIII: 1 Tishri 5701 – 29 Elul 5800 (calendar evreiesc); de la apusul soarelui din 2 octombrie 1940 până la apusul soarelui din 7 septembrie 2040 (calendar gregorian)
- Secolul LIX: 1 Tishri 5801 – 29 Elul 5900 (calendar evreiesc); de la apusul soarelui din 7 septembrie 2040 până la apusul soarelui din 11 septembrie 2140 (calendar gregorian)
Perioada lunilor evreiești (5661–5760)
[modificare | modificare sursă]În anii 5661–5760 ai calendarului ebraic, lunile ebraice au avut loc în următoarea perioadă a calendarului gregorian[1][24]:
| Lună | Începutul lunii ebraice (ani obișnuiți) | Sfârșitul lunii ebraice (ani obișnuiți) | Începutul lunii ebraice (ani embolismici) | Sfârșitul lunii ebraice (ani embolismici) |
|---|---|---|---|---|
| Tișrei | 15 septembrie–5 octombrie | 15 octombrie–3 noiembrie | 5 septembrie–16 septembrie | 4 octombrie–15 octombrie |
| Heșvan | 15 octombrie–4 noiembrie | 13 noiembrie–2 decembrie | 5 octombrie–16 octombrie | 3 noiembrie–13 noiembrie |
| Kislev | 14 noiembrie–3 decembrie | 13 decembrie–1 ianuarie | 3 noiembrie–14 noiembrie | 2 decembrie–13 decembrie |
| Tevet | 14 decembrie–2 ianuarie | 11 ianuarie–30 ianuarie | 3 decembrie–14 decembrie | 31 decembrie–11 ianuarie |
| Șevat | 12 ianuarie–31 ianuarie | 10 februarie–1 martie | 31 decembrie–12 ianuarie | 30 ianuarie–10 februarie |
| Adar | 11 februarie–2 martie | 11 martie–30 martie | — | — |
| Adar I | — | — | 31 ianuarie–11 februarie | 1 martie–12 martie |
| Adar II | — | — | 2 martie–13 martie | 30 martie–10 aprilie |
| Nisan | 12 martie–31 martie | 10 aprilie–30 aprilie | 31 martie–11 aprilie | 29 aprilie–10 mai |
| Iyar | 11 aprilie–30 aprilie | 9 mai–28 mai | 30 aprilie–11 mai | 28 mai–8 iunie |
| Sivan | 10 mai–29 mai | 8 iunie–27 iunie | 28 mai–9 iunie | 27 iunie–8 iulie |
| Tammuz | 9 iunie–28 iunie | 7 iulie–26 iulie | 28 iunie–9 iulie | 26 iulie–6 august |
| Av | 8 iulie–27 iulie | 6 august–25 august | 27 iulie–7 august | 25 august–5 septembrie |
| Elul | 7 august–26 august | 4 septembrie–23 septembrie | 26 august–6 septembrie | 23 septembrie–4 octombrie |
Perioada lunilor evreiești (5761–5860)
[modificare | modificare sursă]În timpul secolului XXI al Era Noastră (calendarul gregorian), lunile evreiești sunt în această perioadă[1][25]:
| Lunile | Începutul lunii ebraice (ani obișnuiți) | Sfârșitul lunii ebraice (ani obișnuiți) | Începutul lunii ebraice (ani bisecți) | Sfârșitul lunii ebraice (ani bisecți) |
|---|---|---|---|---|
| Tișrei | 15 septembrie–4 octombrie | 15 octombrie–3 noiembrie | 4 septembrie–15 septembrie | 4 octombrie–15 octombrie |
| Heșvan | 15 octombrie–3 noiembrie | 13 noiembrie–2 decembrie | 4 octombrie–15 octombrie | 3 noiembrie–13 noiembrie |
| Kislev | 13 noiembrie–2 decembrie | 13 decembrie–1 ianuarie | 3 noiembrie–14 noiembrie | 2 decembrie–13 decembrie |
| Tevet | 13 decembrie–1 ianuarie | 11 ianuarie–30 ianuarie | 2 decembrie–13 decembrie | 31 decembrie–11 ianuarie |
| Șvat | 11 ianuarie–31 ianuarie | 10 februarie–1 martie | 31 dicembre–11 ianuarie | 30 ianuarie–10 februarie |
| Adar | 10 februarie–1 martie | 11 martie–30 martie | — | — |
| Adar I | — | — | 30 ianuarie–10 februarie | 1 martie–12 martie |
| Adar II | — | — | 1 martie–12 martie | 30 martie–10 aprilie |
| Nisan | 11 martie–30 martie | 10 aprilie–29 aprilie | 30 martie–10 aprilie | 29 aprilie–10 mai |
| Iyyar | 10 aprilie–29 aprilie | 9 mai–28 mai | 29 aprilie–10 mai | 28 mai–8 iunie |
| Sivan | 9 mai–28 mai | 8 iunie–27 iunie | 28 mai–8 iunie | 27 iunie–8 iulie |
| Tammuz | 8 iunie–27 iunie | 7 iulie–26 iulie | 27 iunie–8 iulie | 26 iulie–6 august |
| Av | 7 iulie–26 iulie | 6 august–25 august | 26 iulie–6 august | 25 august–5 settembre |
| Elul | 6 august–25 august | 4 septembrie–23 septembrie | 25 august–5 septembrie | 23 septembrie–4 octombrie |
Coincidența lunilor calendarului evreiesc începând cu aceeași zi 1 din lunile calendarului gregorian
[modificare | modificare sursă]| Data (calendar ebraic)[1] | Data (calendar gregorian)[1][26] |
|---|---|
| 1 Tișrei 5693, 5712, 5731, 5807, 5826 | 1 octombrie 1932, 1951, 1970, 2046, 2065 |
| 1 Heșvan 5663, 5674, 5739, 5758, 5788, 5834, 5853 | 1 noiembrie 1902, 1913, 1978, 1997, 2027, 2073, 2092 |
| 1 Kislev 5663, 5701, 5739, 5777, 5788, 5834 | 1 decembrie 1902, 1940, 1978, 2016, 2027, 2073 |
| 1 Tevet 5671, 5682, 5690, 5720, 5766, 5785, 5796, 5805, 5815 | 1 ianuarie 1911, 1922, 1930, 1960, 2006, 2025, 2036, 2044, 2055 |
| 1 Șvat 5793, 5831 | 1 ianuarie 2033, 2071 |
| 1 Adar I 5679, 5755, 5774, 5812, 5850 | 1 februarie 1919, 1995, 2014, 2052, 2090 |
| 1 Adar 5671, 5682, 5690, 5728, 5766, 5785, 5815 | 1 martie 1911, 1922, 1930, 1968, 2006, 2025, 2055 |
| 1 Nisan 5679, 5736, 5755, 5774, 5820, 5850 | 1 aprilie 1919, 1976, 1995, 2014, 2060, 2090 |
| 1 Iyar 5679, 5736, 5755, 5774,5820, 5850 | 1 mai 1919, 1976, 1995, 2014, 2060, 2090 |
| 1 Sivan 5687, 5725, 5733, 5744, 5763, 5809, 5828, 5847, 5858 | 1 iunie 1927, 1965, 1973, 1984, 2003, 2049, 2068, 2087, 2098 |
| 1 Tammuz 5687, 5725, 5733, 5744, 5763, 5809, 5828, 5847, 5858 | 1 iulie 1927, 1965, 1973, 1984, 2003, 2049, 2068, 2087, 2098 |
| 1 Av 5684, 5722, 5741, 5771, 5817, 5855 | 1 august 1924, 1962, 1981, 2011, 2057, 2095 |
| 1 Elul 5665, 5703, 5749, 5760, 5768, 5779, 5798, 5844 | 1 septembrie 1905, 1943, 1989, 2000, 2008, 2019, 2038, 2084 |
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]Calendarul iudaic, 19 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
HebCal, 24 decembrie 2022, 5783 (Diaspora).
Web Judaica Arhivat în , la Wayback Machine., 24 decembrie 2022, Religião Judaica - Calendário Hebraico: O Mês de Tammuz.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 „Answering "When did?" Calendar Questions in One Step” (în engleză). Accesat în .
- ↑ O Mês de Tishrei - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Cheshvan - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Kislêv - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Tevêt - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Shevat - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Adar - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Nissan - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Iyar - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Sivan - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Tamuz - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Av - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ O Mês de Elul - Chabad.org (în portugheză). Accesat în 11 iunie 2023.
- ↑ The Hebrew Month of Adar I - Chabad.org (în engleză). Accesat în 12 iunie 2023.
- 1 2 3 „Calendar Converter” (în engleză). Accesat în .
- ↑ Începutul și sfârșitul ciclului se întind de la un apus de soare la următorul.
- 1 2 3 4 De la 5761 la 5860.
- 1 2 3 4 Decembrie: de la 2000 la 2099; iunie–iulie: de la 2001 la 2100.
- 1 2 UTC+2 în această perioadă în România.
- 1 2 Ora de vară în această perioadă în România.
- 1 2 UTC+2 în această perioadă în Republica Moldova.
- 1 2 Ora de vară în această perioadă în Republica Moldova.
- ↑ Rabinul J. David Bleich, Bircas Hachammah, Blessing of the Sun: Renewal of the Creation: a Halachic Analysis and Anthology, Brooklyn: Mesorah Publications, 1981, p. 50–61 și passim. ISBN 0-89906-176-1
- ↑ Începutul și sfârșitul lunii se întind de la un apus la următorul.
- ↑ Începutul și sfârșitul lunii merg de la un apus la altul.
- ↑ Doar până la apusul soarelui.
| Lunile calendarului ebraic | |||||||||||
| Tișri | Heșvan | Kislev | Tevet | Șvat | Adar | Nisan | Iyar | Sivan | Tamuz | Av | Elul | |||||||||||
| Denominații |  | |
|---|---|---|
| Scrieri | ||
| Adepți | ||
| Instituții și funcții religioase | ||
| Ritual | ||
| Calendarul ebraic și sărbători | ||
| Altele | ||
| Personalități | ||